Pentru o țară cunoscută ca fiind născătoare și exportatoare de vampiri (mulțumiri lui Bram Stoker) este de neacceptat faptul că nu am reușit să impunem pe piața mondială și un soi de usturoi. Adevărul e că nici în interior, deși jelim producătorii locali, bocetele nu se aud de hărmălaia făcută de usturoiul chinezesc.
Despre acesta din urmă se știe că, de multe ori, conține mai mult arsenic decât ne-am dori. Accesibilitatea (preț mai mic și disponibilitatea la raft în proximitate) la care adăugăm lenea curățatului (ăsta oriental se decojește mai ușor) îl propulsează, totuși, în coșul zilnic de cumpărături.
Noi, românii, suntem mari amatori de usturoi. De fapt, putem spune că suntem de-a dreptul profesioniști. Îl consumăm cam cu orice, crud sau gătit și în cantități industriale. Pe timpuri, ceapa și usturoiul erau cele două ingrediente la îndemână, cu aromă puternică și care “măsluiau” gustul mâncărurilor de subzistență. Mulți țărani au supraviețuit doar cu mămăligă și usturoi sau ceapă.
Să știți că în subsidiarul mult prea genericului “usturoi românesc” se află câteva soiuri care se diferențiază prin randament, mărime și aromă.
Spre exemplu, usturoiul de Copălău ar avea șanse să devină produs recunoscut europea,n dacă cineva s-ar și ocupa temeinic de treaba asta. Botoșănenii din Copălău cam doar cu asta se ocupă: cultivatul soiului local, iar primăria anunța, anii trecuți, că începe demersurile pentru înregistrarea acestuia la UE. Adevărul e că nu au prea înaintat în acest demers, dar să spunem că nici anii pandemici nu au fost propice pentru proiect.
“Nici nu se compară usturoiul din import cu cel de la Copălău. În primul rând îl mirosim. Usturoiul de la Copălău nu miroase deloc, spre dosebire de cel importat care are un miros puternic, inclusiv de pesticide. La gust, cel de Copălău este aromat şi plăcut, nu-ţi arde stomacul”, declara pentru adevarul.ro Mihai Rohozneanu, unul dintre principalii cultivatori din comună.
Dar, în afară de usturoiul de Copălău, mai avem câteva soiuri. Ne explică Costel Vânătoru, directorul Stațiunii de cercetare și dezvoltare pentru legumicultură Buzău:
“Este recunoscut interesul pe care l-am acordat cercetării usturoiului, elaborând o valoroasă colecție compusă din peste 50 de genotipuri, la loc de cinste fiind populațiile locale vechi ”made in” Râmnicu Sărat, de Moldova, de Copalău, de Cenad, de Dărăști dar și cunoscutul soi tradițional Călugaresc, varietate perenă care se înmultește atât prin bulbili aerieni cât și prin bulbili subterani.
Colecția de germoplasmă la aceasta specie a fost valorificată până în prezent cu obținerea de 3 noi soiuri: primul omologat si brevetat sub denumirea de #Benone (ca semn de prețuire și omagiu pentru prietenul Benone Sinulescu) și pentru faptul că în programul de ameliorare și obținere a soiului s-a folosit o resursă veche din soiul de Siriu, cel de-al doilea omologat sub denumirea de #Râmniceanu, varietate ameliorată din cunoscutele populații de usturoi de la Râmnicu Sărat.
Cel de al treilea soi este în curs de omologare sub denumirea de #Basarab, reprezintă ultima creație a BRGV Buzău. Această specie se remarcă prin potențialul mare de producție, căpățâni de 50-70 g compuse din 6-12 bulbili (căței)”.
Și, dacă în discuție a apărut numele Benone Sinulescu, trebuie să remarcăm folclorul din jurul usturoiului. Rapsozii i-au dedicat melodii iar versurile încurajează folosirea din abundență a usturoiului în medicina naturistă cu rol de panaceu.
Am transcris versurile a două melodii dedicate Usturoiului de Copălău:
“Dacă vrei un usturoi
Vii în Copălău la noi
Usturoiul câte-ul kil
Te face om voinic
Îl mănânci de dimineață
Îți dă un avânt la viață
Îl mănânci pe la amiază
Te scapă de litiază
Cine vini-n sat la noi
Îl servim cu usturoi
Usturoi din cel mășcat
Tare-i bine conservat
Inima dacă te doare
Usturoiu-i o licoare
Răpid ti tămăduiește
Și plămânul întărește
Dacă gripa te ie iară
Și îți este o povară
Ia răpidi usturoi
Și ai scăpat di nevoi
Cine vini-n sat la noi
Îl servim cu usturoi
Usturoi din cel mășcat
Tare-i bine conservat
Când albina te-o-nțepat
Cu usturoi te-ai frecat
Dinții de te dor din gură
Usturoiul i-o măsură
Haidiți oameni buni la noi
La cules de usturoi
Și l-om împleti cunună
Să fim tot cu voie bună
Cine vini-n sat la noi
Îl servim cu usturoi
Usturoi din cel mășcat
Tare-i bine conservat
Usturoi de Copălău,
Frumos îi mirosul tău
Unii zic că e duhoare
Eu miros și-mi pare o floare
Și în cazuri de răceală
Ești pastilă medicală
Pus în peștele prăjit
Mămăliga ai gătit
Și e vară și e toamnă
Noi bem vin, mâncăm pastramă
Friturică di boboc
Ca să-i facă mult noroc!“
Trifan Bălăuca – Usturoi din Copalău
“Frunzuliță usturoi / Ia ziceți amu și voi / Mai trăiește cineva / Fără a mânca
(bis)
Așa-i pi la noi / Hrana-i mai di soi / Pui un chic de usturoi / Și mănânși pentru doi
(bis)
Iaca-n Copălău / Usturoi cât un cetlău / Iuti și gustos / Zvârli cușma jos
Iaca usturoi di la Copălău la noi / Scapi di guturai / Niși o boală n-ai
Hai usturoi din Copălău / Sănătos și bun îi, zău! / Adă-n coace măi flăcău / Usturoi din Copălău / Ș-om mânca și tu și eu / Uite așa cum vreu
(bis)
Altă dată-ți spun / Usturoiul bun / N-ai mâncat așa șeva / Nici măcar la maică-ta
(bis)
Așiea-i nu-i gospodărie / Usturoiu’ să nu fie / Iaca zice bădița / Usturoi n-ar pregusta / C-are gând a mă pupa / Și nu l-oi lăsa
(Bis)
Mâncă bade, zău! Că-l mânânc și eu / Mai cu poftă om mânca / Mai cu sete ne-om pupa
(bis)
Hai când pi lume ai un pui / Usturoi îi dai și lui / Usturoiu îi plăcut / Nici puțin, dar nici prea mult / Ori în oală, ori mujdei / Îl mănânci cum vrei
Gospodinili / Care știu găti / Usturoi oleacă pun / Tăt ci fac li iese bun / Hai gospodinile ți-o spune / Usturoiul cât se pune / Nici puțin, nici prea mult
Spune drept că ți-o plăcut!
Loredana Călin - „Usturoi din Copalău”
Cosmin Dragomir
foto: pixabay
