Obiceiurile pascale din zilele noastre au rădăcini imemoriale, care ţin deja de adevăruri trecute în legendă. Dintr-o legendă se trage şi asocierea iepuraşului cu sărbătoarea Paştelui, chiar dacă în prezent mitul a luat și o turnură comercială.
Eostre, Ostara sau, mai cunoscut, Eastre, este o zeiţă din mitologia nordică despre care se spune că era o divinitate a purităţii, a tinereţii, a frumuseţii, precum şi a începutului noii vieţi. Eastre era celebrată prin aprinderea focurilor în zori şi simboliza primăvara, renaşterea naturii şi a vieţii. Legenda spune că într-un an Eastre a întârziat să vină, iar o fetiţă care a găsit o pasăre rănită şi aproape moartă de frig i-a cerut ajutorul. Eastre a apărut pe un curcubeu, îmbrăcată cu o rochie roşie, simbol al căldurii, cu care a topit toată zăpada. Pasărea, grav rănită şi fără scăpare, a fost transformată de Zeiţă într-un iepure sălbatic. De aici povestea merge mai departe către formarea unuia dintre cele mai cunoscute simboluri ale Paştelui.
Eastre a transformat aşadar pasărea într-un iepure sălbatic, dar i-a lăsat însuşirea de a depune ouă. Recunoscător, animalul decora toate ouăle pe care le făcea şi i le dăruia Zeiţei Eastre. Iepurele - la fel ca oul, de altfel - sunt cunoscute, încă din antichitate, şi ca simboluri ale fertilităţii. Prima dată când iepuraşul este menţionat ca simbol pascal a fost în jurul anului 1500 în regiunile germanice. Aici, oamenii credeau că iepuraşul aduce ouăle roşii în Joia mare şi pe cele colorate diferit în noaptea premergătoare Paştelui. Tot germanii sunt primii care au inventat, în secolul XIX, dulciurile sub formă de iepuraşi, care se făceau din aluat şi zahăr. În această perioadă au apărut şi primele ouă din ciocolată.
Din legenda potrivit căreia iepuraşul îi dăruia ouă colorate Zeiţei Eastre s-a născut altă tradiţie, care spune că iepuraşul aduce daruri copiilor. De aici, probabil şi din raţiuni comerciale, s-a creat o echivalenţă între Iepuraşul de Paşte, Moş Nicolae şi Moş Crăciun, toţi trei având obiceiul de a face daruri copiilor, cu menţiunea că în cazul Sfântului Nicolae lucrurile au stat întocmai, acesta fiind cunoscut pentru faptele bune, adresate îndeosebi copiilor, pe care le-a făcut de-a lungul vieţii sale.
Există mai multe legende referitoare la înroşitul ouălor, multe dintre ele adoptate de folclorul românesc. Se spune, de exemplu, că sub crucea pe care a fost răstignit Hristos, Maria Magdalena a pus un coş cu ouă, iar acestea s-au înroşit de la sângele care se scurgea din rănile Mântuitorului. Altă legendă spune că Maria Magdalena s-a întâlnit cu evreii şi le-a spus că Hristos a înviat. Aceştia i-au răspuns că Hristos va învia atunci când ouăle din coşul ei se vor înroşi. Acestea s-au făcut roşii de îndată. Obiceiul înroşirii ouălor, fiind atât de întâlnit pe teritoriul românesc, l-a făcut pe un călător turc să numească Paştele sărbătoarea de ouă roşii a „ghiaurilor”.
Revenind la Iepuraşul de Paşte, mai trebuie adăugat că, în America, simbolul lui a fost adus de imigranţii germani. Iepurele era însă intrat demult în legendă, la unele triburi de peste ocean existând un mit care povesteşte cum acesta a avut rolul mai cunoscutului Prometeu, pentru că le-a adus oamenilor focul. De asemenea, în cultura mayaşă iepurele este creditat cu inventarea scrisului.
Curiozități pe mapamond, sau știați că...
…Polonezii încondeiază şi ei, asemenea românilor, ouăle, obiceiul fiind denumit „pisanski” (de la verbul pisac, a scrie)?
…Germanii strâng la un loc toţi pomii de Crăciun, care ard apoi în „Focul de Paşti”, simbol al trecerii iernii şi venirii primăverii?
…A doua zi de Paşti, galezii urcă pe munte pentru a întâmpina primele raze ale soarelui care vestesc Învierea?
…În Statele Unite, în duminica de Paşti, toţi copiii încep să caute ouăle ascunse de iepuraş prin casă, iar cei care găsesc cele mai multe primesc în dar dulciuri?
…Micuţii belgieni împletesc cuiburi din fân pe care le ascund în iarbă, pentru ca iepurasul de Paşti să le umple cu dulciuri şi cadouri?
Cosmin Dragomir
foto: pixabay
