Aromat. Proaspăt. Versatil. Cunoscut și sub denumirea de Alla Genovese, pesto este un sos italienesc care a fost preluat și reintereptat de multe alte țări. Își are originea în orașul Genova în secolul al XIX-lea, dar există dovezi care arată că sosul verde era consumat la Roma încă din Evul Mediu. În mod tradițional este preparat din frunze de busuioc, dar – așa cum vei afla astăzi - există multe alte interpretări culinare ale acestui sos la fel de delicioase și de nutritive.
Cum se prepară deci, sosul pesto din spănăcel?
Nu trebuie decât să zdrobești toate ingredientele într-un blender sau – dacă vrei să mergi pe varianta cu adevărat tradițională – să pisezi totul într-un mojar. Iată ingredientele:
2 căni de spănăcel
2 căni de busuioc
2 linguri de usturoi proaspăt tocat fin
2/3 ceașcă nuci de pin/alune
1/3 cană de parmezan
2/3 cană ulei de măsline
Începi cu mugurii de pin. Îi pui într-o tigaie la prăjt, iar apoi toci mărunt miezul și-l amesteci cu usturoiul. Adaugi într-un blender/mojar/robot de bucătărie amestecul rezultat alături de frunzele de spănăcel și de busuioc împreună cu parmezanul. La final uleiul de măsline, în fir subțire, sarea și piperul, după gust. Mai simplu de atât nici nu se putea!
Dacă vrei un sos pesto fără ulei, încearcă această rețetă de pesto din rucola și nuci caju. Pentru 3 porții de paste, vei avea nevoie de:
- 200 g caju
- 8 căței de usturoi
- 250 g rucola
- 2 linguri sare
- 2 linguri zeamă de lămâie
- 200 ml apă
Ce e bine de știut:
- Pesto se servește proaspăt, în maximum trei zile de când a fost preparat sau, pentru a fi păstrat mai multe zile și pentru a nu-și pierde aroma, se poate congela.
- Pentru ca usturoiul crud să nu fie așa de tare, rumenește-l puțin într-o tigaie (fără ulei) la foc mic timp de câteva minute.
- Uleiul de măsline pe care îl folosești pentru a face pesto ar trebui să fie unul extravirgin, dar slab, pentru ca gustul acestuia să nu eclipseze gustul celorlalte ingrediente. Dacă sosul pesto este prea dens, poți adăuga câteva linguri de apă.
- Pesto se face cu parmezan și pecorino, dar dacă nu ai în casă, îl poți înlocui cu o brânză care echilibrează aroma parmezanului, cum ar fi o brânză de oaie.
Foto: pixabay
