Cum adică? Mi-am permis aici să fac o speculație pe care încă nu am întâlnit-o în literatura de specialitate de la noi, dar să nu ne hazardăm din prima și să o luăm cu începutul.
Expresia “cât ai zice pește” e una dintre cele mai întâlnite în vocabularul nostru cotidian și înseamnă: repede, imediat. Asta-i clar! Dar de unde până unde peștele în povestea asta. La o adică “cât ai zice ac” sau “cât ai zice au” ar avea mai multă noimă. Mai scurtă pronunția în cazul exemplelor date de mine.
Să ascultăm și explicațiile specialiștilor și abia la final speculația mea.
Profesorul Stelian Dumistrăcel, una dintre somitățile în domeniu, notează în volumul Dicţionar de Expresii Româneşti, publicat de Institutul European în 1997: „În mediul pescarilor, ceea ce e greu, mai ales prin neprevăzut, este prinderea peştelui. Deci, pentru aceştia, «uşor de zis» este «cât ai zice peşte»”.
Un alt lingvist român, Ion Coja ne oferă o altă explicația, via profesorul Marcel Tolcea: „Student fiind, Al. Graur ne-a dat un citat ciudat: «etimologiile nu se caută, se găsesc»”! Asta voia să însemne că de multe ori etimologia unui cuvânt o descoperi întâmplător, o găsești fără s-o cauți ! Dau următorul exemplu: în armată, unul dintre colegi a pus în discuția plutonului de filologi o mirare: expresia «cât ai zice pește». De ce pește și nu alt referent. Când spui «a tăcea ca un pește» nu ne miră prezența cuvântului pește. Este logică. Peștele nu scoate niciun sunet !… Dar ce caută acest cuvînt în cealaltă expresia: cât ai zice pește!… Abia zilele trecute, din întâmplare, din pură întâmplare, dau în Dicționarul Academiei peste cuvântul peștin, frecvent în epoca fanariotă, un turcism, care însemna «repede, imediat»! De la peștin, cuvânt căruia la un moment dat nu i s-a mai știut înțelesul, s-a ajuns la pește, prin ceea ce se numește etimologie populară”.
Nu zic că explicațiile celor doi profesionști nu sunt cele reale (desi sunt diferite), dar în acest caz suntem pe tărâmul speculațiilor, neexistând o dovadă certă a originii expresiei, așadar doar cei curați să arunce cu piatra dacă mă bag și eu în seamă.
În latină există o expresie pentru imediat/repede și ea se referă la fiertul sparaghelului, mai exact: cât ai fierbe un sparanghel. Adică foarte puțin timp cât să nu-I strici consistența, rămână crocant și plin de savoare. Dacă imediat era înlocuit cu un exemplu din bucătărie atunci putem bănui că și la noi s-a putut naște o expresie asemănătoare prin contaminare și cum nu aveam noi prea mult sparaghel am zis “cât ai face/frige pește”, adică un timp extrem de scurt de gătire (chiar dacă la noi găsești mai mult variantele overcooked) iar de la “cât ai face/frige pește” la “cât ai zice pește” nu-i deloc o cale-atât de lungă.
