Există în cofetăria românească o destul de lungă listă cu invenții autohtone, prăjituri născoite de pe aceste meleaguri. Nu ne-am afirmat noi ca mari cofetari și patiseri, dar nici prejos nu ne-am lăsat.
Probabil cel mai cunoscut cofetar român, provenit dintr-o familie de aromâni stabilită la București, este Grigore Capșa, liderul incontestabil al familiei, a cărui faimă a depășit cu mult granițele României.
Despre istoria Casei Capșa se pot scrie sute de pagini, s-au dat lucrări de doctorat, și consider că aici nu e cazul să o lungim foarte mult.
Atât Grigore cât și fratele său Constantin au fost elevi ai celebrului cofetar francez Belissaire Boissier, care a fondat la Paris în anul 1827 celebra cofetărie de pe Boulevard des Capucines. Au participat la diferite expoziții internaționale și au adus la București mari medalii de aur, devenind astfel furnizori ai Caselor Regale din Bulgaria, Serbia și România.
În 1920, la invitaţia regelui Ferdinand şi a reginei Maria, sosea celebrul mareşal francez Joseph Jacques Césaire Joffre. Cu această ocazie Grigore Capşa a creat în cinstea mareşalului o prăjitură de ciocolată care sugera forma cilindrică a caschetelor militare franceze. Mareşalul suferea de diabet (pe atunci altele erau tratamentul și restricțiile), fapt pentru care maestrul cofetar a inventat o prăjitură care putea fi consumată fără riscuri din partea oaspetelui. Prăjitura făcută din unt, zahăr, ouă, făină, arome, şi multă cacao de cea mai bună calitate, îmbrăcată în glazură de ciocolată, a primit numele mareșalului și a ajuns pe rafturile cofetăriilor din întreaga lume, mai ales a celor din Franța, din tradiția cărora fusese inspirată.
