Din văzduh, cumplita iarnă cerne norii de zăpadă,
Dar la cald, deasupra mesei cad frunzele de salată.
Ele zbor, cad dintr-o pungă ca un roi de fluturi verzi,
Răspândind fiori de proaspăt într-un vas – de n-o să crezi!
Ziua mixuri, noaptea mixuri, dimineața mixuri iară,
Cu salate delicioase, proaspete, de zici că-i vară!
Gustul cel rotund și strașnic se revarsă dinspre bol,
Ca o mână de prieten atunci când e mai nasol.
Totu-i colorat cu verde, de se vede-n depărtare
Ca fantasme colorate pentru cine poftitoare,
Și pe masa mai nou goală, fără bol, își face drum
Înc-o porție, măreață, de salată cu gust bun!
(evident, după „Iarna” lui Vasile Alecsandri!)
