Editura GastroArt a demarat un proiect de publicare a cărților fundamentale ale gastronomiei românești. Eisberg este partener și susține cercetarea istoriei gastronomiei autohtone.
Unul dintre volumele care va fi lansat în cursul acestui an este cartea lui Johann Carl Hintz (alias Hințescu) – Cea mai nouă carte de bucate a bucătăriei române, franceze, germâne și magiare supranumită și Bucătăreasa națională (reeditată în 1884 la Librăria H. Zeidner, în Brașov, va purta titlul: „Bucătares’a naționala, seu Carte de bucate a bucateresei romane, francese, germane și maghiare”). Cartea e scrisă în limba română, într-o epocă în care nici dincoace de munte nu aveam încă suficiente apariții editoriale de gen și nu a fost reeditat până în prezent.
Vă prezentăm acum, în premieră, două rețete perfecte pentru dresingurile de salată: oțetul cu zmeură și cel cu tarhon. Atenție, am lăsat textul original, fără vreo intervenție lingivistică asupra lui, tocmai pentru a vă face o impresie despre cum erau cărțile de bucate în urmă cu 150 de ani.
Oțetul
Cum se pune şi se păstrează. Bagă într-un ulcior mare fără smalţ (sau într-un butoiaş, căruia [î]i dai pe deasupra cu sfredelul o gaură) oţet de vin tare dar curat, şi lasă-l să stea 14 zile, ca acidul să intre bine în porii vasului.
Apoi scoate din vasul cu oţet vr-o trei cofe de oţet afară, pune vasul într-o odaie caldă sau în cucnă, unde este căldură de 17-20 de grade; toarnă preste ele vin, vr-o câteva bucăţi de sare de vin nepreparată, şi o bucată de plod de oţet.
Vasul trebuieşte astupat numai puţintel, deoarece străbătând aerul înlăuntru se înăcreşte mai iute; vasul nu trebuieşte acuma umplut.
După ce s-a prefăcut vinul adaos în oţet [î]l scoţi afară şi umpli vasul iară cu rămăşiţe de vin când scurgi butoaiele, sau cu vinul ce picură pe pipa de la bute, şi astfeli poţi prepara oţet de vin curat.
Dacă este oţetul de tot tare poţi torna preste el apă curată de ploaie. Dacă nu umpli vasul cu oţet la timpul său se trezeşte.
În loc de vin poţi torna preste oţet, când vreai a umplea, apă caldă fiartă amestecată cu a 8-a parte de spirt repeţind aceasta ori de câte ori vei observa că oţetul este prea tare.
Scoţând oţetul în chipul arătat [î]l bagi într-un butoiaş, [pe] care-l astupi bine, sau în sticle, şi [î]l aşezi în celari (pivniţă).
