Suntem în plin sezon al unuia dintre cele mai iubite fructe: pepenele. Păi cum să nu îl iubești, scos rece din fântână (ori din frigider), pe căldurile astea? Te hidratează, te îndulcește, te revigorează, și, mai nou, are din ce în ce mai puțini sâmburi :d. Prozatorul american Mark Twain spunea despre el, că gustându-l, începi să pricepi cam ce mănâncă îngerii.
Îl consumăm de cel puțin 5000 de ani - dovadă sunt semințele găsite alături de alte rămășițe de fructe și resturi alimentare într-un sit arheologic din Libia. Originea lui e Africa, dar teoriile cercetătorilor se contrazic în ceea ce privește regiunea de unde a apărut fructul, ori unde a fost cultivat mai întâi. Există mai multe soiuri specifice diferitelor zone africane care ar putea fi strămoșul pepenelui actual.
Cert ce că cele mai vechi dovezi ale consumului vin din Egipt și Israel. Acel soi, sălbatic, nu era cultivat însă pentru gustul familiar nouă. Dimpotrivă, arăta complet diferit, era amar, verzui pe dinăuntru, cu o pulpă tare și ațoasă. Avea însă o altă mare calitate: era plin de apă, și hidrata - iar în acele zone aride era nevoie enormă de astfel de fructe. Mai mult, era unul dintre puținele fructe care, depozitate corespunzător, rămâneau comestibile perioade îndelungate (repet, cea mai importantă calitate era retenția apei). Astfel că, după luni, ei încă erau o sursă perfectă de lichid de băut.
În timp, agricultorii au păstrat și recultivat doar semințele de la exemplarele mai dulci, le-au altoit și pentru alte caracteristici, și încet, încet, am ajuns la forma și gustul de astăzi. În era noastră regăsim pepenele în tot bazinul mediteranean, atât în nordul Africii cât și în sudul Europei. Texte vechi ebraice sau grecești îl pomenesc. Menționăm că, pe atunci, interiorul erau gălbui, așa cum încă mai întâlnim anumite soiuri și în prezent. Înroșirea miezului e ceva mai târzie.
“Primele schițe de culoare ale pepenelui roșu, dulce în Europa, pot fi găsite într-un manuscris medieval, Tacuinum Sanitatis. Nobilimea italiană din secolul al XIV-lea a comandat exemplare extrem de frumos ilustrate ale acestui text, care a fost un ghid pentru o viață sănătoasă bazată pe un manuscris arab din secolul al XI-lea”, se arată într-un articol publicat de National Geografic.
Poftă bună!
Cosmin Dragomir
foto: pixabay
