Fără îndoială că multă lume a auzit de anecdota în care țăranul moldovean, pentru a-și populariza marfa, strigă în gura mare „Ardeiașul! Ardeiașul” și stârnește astfel panică printre mușteriii care nu erau familiarizați cu diminutivul substantivului „ardei” și au fugit repede să vadă grozăvia, crezând că arde Iașul. Alarma a fost însă falsă, e drept, oarecum parțial, dacă e să păstrăm o anumită ambiguitate anecdotică, clienții care apucaseră să cumpere condimentatul „ardeiaș” putând avea cel mult arsuri de proveniență gastrică.
Lăsând gluma la o parte, să ne ocupăm așadar de aceast fruct mirobolant al plantelor din familia solanaceae, care a „înflăcărat” papilele gustative ale omenirii încă de la începuturile cunoscute, adică cu aproximativ șapte secole și jumătate înainte de Hristos, asta dacă nu cumva o exista și o istorie nescrisă a ardeiului, cu rădăcini mai adânci. Cert este că ardeiul iute a făcut încă de atunci parte din dieta oamenilor, fiind una dintre cele mai vechi plante cultivate pe teritoriile de astăzi ale celor două Americi.
Ardeiul iute este o specie din genul capsicum, care face parte din amintita familie de plante solanaceae. Capsaicina este substanța care dă ardeiului iute savoarea și intensitatea cunoscute, adică așa-zisa „iuțeală”. Este produsă de plantă ca sistem de apărare naturală împotriva mamiferelor, dar și a microbilor – în mod specific împotriva unei ciuperci dăunătoare denumite fusarium, care e adusă de insecte din familia himenoptere. Când insecta respectivă „atacă” planta, aceasta își mărește în mod natural, pentru a se apăra, cantitatea de capsaicină.
Ardeiul iute este originar din America Centrală, mai precis din Mexic, însă acesta a fost și este cultivat și în unele zone din America de Sud. Pe teritoriul actual al statului Peru, spre exemplu, civilizațiile precolumbiene au cultivat poate cea mai mare varietate de plante de acest gen, ardeiul iute făcând parte din dieta obișnuită a vechilor populații incașe. De asemenea, pe locurile unde astăzi se află Bolivia, oamenii au cultivat din cele mai vechi timpuri cel puțin două tipuri de plante care rodesc ardei iute, ulupicas și arivivis.
În Europa, ardeiul iute a fost adus în 1493 de medicul Diego Álvarez Chanca, membru în suita lui Cristofor Columb. Acesta era preocupat de flora și fauna din Lumea Nouă și a adus primii ardei iuți în Spania, iar un an mai târziu, în 1494, a scris despre efectele curative ale acestora. Răspândirea ardeiului iute în Asia a fost opera navigatorilor portughezi, inclusiv în India, la sfârșitul secolului al XV-lea. Este interesant de amintit faptul că, potrivit statisticilor, în 2019 China a produs jumătate din cantitatea de ardei iute verde la nivel mondial.
Există o varietate foarte mare de ardei iute, în lume existând 35 de specii cunoscute. Cinci sunt speciile principale domesticite și cultivate, fiecare dintre acestea având propriile subspecii. Iată-le:
Capsicum anuum – cu varietăți precum bell peppers (ardei gras, kapia, gogoșarii), wax (ardeiul-banană), cayenne, jalapeños, thai peppers, chiltepin
Capsicum frutescens – cu varietăți precum malagueta, tabasco, piri piri sau Malawian Kamburi
Capsicum chinense – cu varietăți precum naga, habanero, datil sau Scotch bonnet
Capsicum pubescens – care include speciile sud-americane de ardei iute rocoto
Capsicum baccatum – cu speciile sud-americane aji peppers
Unele dintre cele mai iuți specii de ardei cunoscute sunt habanero, Scotch bonnet și chiltepin (bird`s eye – ochiul păsării). Potrivit unității de măsură SHU (Scoville Heat Units sau The Scoville Scale, denumire dată după creatorul acestei unități de măsură, farmacistul american Wilbur Scoville), cele trei specii au între 100.000 – 350.000 SHU. Pentru comparație, trebuie adăugat că ardeiul gras are 0 SHU, cayenne între 30.000 – 50.000 SHU, iar piri piri între 50.000 – 100.000 SHU.
Speciile de mai sus nu ajung însă nici pe departe la intensitatea iuțelii așa-zișilor campioni. Cel mai iute ardei din lume, declarat în 2017, este Pepper X din Statele Unite ale Americii, care are 3,18 milioane unități SHU. Pe locul al doilea este Dragon`s Breath (Răsuflarea Dragonului) din Țara Galilor, cu 2,48 milioane SHU, podiumul fiind completat tot de un ardei nord-american numit Carolina Reaper (Spintecătorul din Carolina), cu „doar” 2,2 milioane SHU. Ca o curiozitate, Mexicul nu există în acest clasament (care cuprinde numai opt „performeri”), iar India este abia pe locul 5 cu al său Bhut jolokia sau Ghost pepper (Ardeiul fantomă), cu 1,5 milioane SHU.
Cosmin Dragomir
foto: pixabay
