Sărbătorea Paștelui este prilej de bucurie și desfătare culinară pentru toți credincioșii, iar regii României nu au făcut excepție, chiar dacă pentru soldații de meserie festinurile erau de obicei mai austere, cazone.
În urmă cu fix un secol, 1923, 10 mai – Ziua Regelui/ Ziua Națională a picat în aceeași zi cu Paștele. La dejun, Regele Ferdinand I, a gustat din bullion de pasăre, morun şi nisetru cu sos Ravigot, ouă roşii, şuncă cu aspic, gelatină de pasăre, maioneză cu raci, salata rusească de legume, miel fript, salată verde, prăjituri, caşcaval, portocale, migdale şi stafide”.
În volumul „Viaţa cotidiană la Curtea Regală a României”, Ştefania Ciubotaru povestește pe larg obiceiurile alimentare din timpul sărbătorilor Pascale. Astfel, în 1942, pe timpul regelui Mihai, Casa Regală a organizat un dejun festiv restrâns la care au participat doar nouă persoane. Să nu uităm că România era în război.
“Meniul a fost compus din ouă de Paşte, aperitive, miel fript, salată de legume de sezon, pască şi fructe. La cină s-au servit ouă roşii, supă ţărănească, şalău rece, sos de maioneză, pască şi fructe. Tot cu ocazia Paştelui, suita regală a mâncat, la dejun, alivenci moldoveneşti, friptură de miel cu cartofi, salată, sufleu cu lămâie şi cafea iar, la cină, un borş de miel, miel pane cu cartofi, salată şi pască. După cum vedeţi, masa suitei era mult mai bogată decât austera masă a regelui.
Eticheta Curții Domnești prevedea că în Vinerea Mare suveranul, însoțit de Casa Civilă și de Casa Militară, asista la ceremonia oficiată la Mitropolie. Din suită mai făceau parte și reprezentanții Guvernului, ai camerelor Parlamentului, ai Înaltei Curți de Casație și Justiție și oficialități locale. Ceremonialul reglementa și ordinea în care se făcea înconjurarea bisericii, suveranul fiind primul alături de Mitropolitul Primat. De asemenea, participa și la Slujba de Înviere, în sâmbăta Paștelui, având parte de aceeași suită”.
“În perioada exilului, Familia Regală a României a petrecut foarte multe vacanțe în Grecia, la reședința Familiei Regale grecești de la Tatoi, unde regăseau un ambient apropiat de cel românesc, în special în perioada Crăciunului sau a Paștelui ortodox.
Poate cea mai cunoscută sărbătoare pascală petrecută de Familia Regală a fost cea din anul 1992, atunci când Regelui i s a permis venirea în țară. Un milion de bucureșteni au ieșit pe străzi ca să l vadă pe Rege și să l aclame, și astfel vizita Majestății Sale a fost un triumf”.
surse: alba24.ro, realitatea.com, voceastrăzii.com, familiaregală.ro
Cosmin Dragomir
foto: dreamstime
