Chiar dacă am folosit toate ierburile lumii prin fierturi și stufaturi, noi, românii, ne-am încăpățânat să dăm ce-i al busuiocului doar Domnului și preotului - și rare sunt excepțiile în care verzitura aromată să ajungă prin mâncăruri.
Abia recent - iar asta preponderent în gastronomia urbană - busuiocul a devenit un companion cam-fără-de-care-nu-se-poate în salate și tocături, mai ales când sunt implicate roșii.
Suntem destul de buni în a folosi flora spontană în bucătărie. De la celebrele “păpuși de dragavei”, adică ștevie creață friptă ori prăjită, la zămurile de lobodă ori leurdă, sau mâncărurile scăzute de urzici sau spanac, bucătăria țărănească a valorificat aceste ingrediente de care te împiedici prin grădină ori cu capra la păscut.
Spre deosebire de alți frați tot puternic aromați (cimbru ori tarhon), busuiocul a făcut pairing doar cu superstițiile și creștinismul, nu și cu tocanele ori, clasica, brânză cu roșii. Dacă răsfoim monumentala carte a lui Radu Anton Roman o să-l mai întâlnim ca plantă aromatizantă pe lângă fripturi ori prin oțet, dar îl băunim pe celebrul gastronom de apucături mediteraneene de îmbunătățire a preparatelor neaoșe.
Busuiocul, plantă originară din India și China, a căpătat la noi importanță în ritualurile creștine și precreștine. Este strâns legat de agheasmă (inclusiv la împodobitul sorcovei, obicei de Bobotează) și de ornatul pâinilor ceremoniale.
Busuiocul e însă și simbol al dragostei, cum spune o zicală populară - “a trage unul la altul, cum trage dragostea la busuioc”, așa că el e cel care, pus sub pernă, te inspiră să-ți visezi ursitul. Nu e chiar așa simplu, pentru că trebuia îndeplinite anumite condiții (de semănat, plivit, udat, cules) ca să fie înzestrat cu aceste puteri miraculoase[i].
În ceea ce o privește de draga noastră Madame Frisée, și ea își va pune, în noaptea de Bobotează, busuioc sub pernă - și-și va visa, desigur, mixul preferat all'italiano pentru acest an.
[i] Valer Butură, Enciclopedie de etnobotanică românească, editura Științifică și Enciclopedică, 1979, via Dicționar de mitologie română, Ion Ghinoiu, editura Univers Enciclopedic Gold 2018.
